Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA HISTORIA - Ediţia nr.Special Issue din 2022  
         
  Articol:   WHAT DID THEY SEE? LOOKING AT ART IN A MEDICAL SETTING: BRÂNCUŞI’S ÉCORCHÉ AT THE FACULTY OF MEDICINE IN CLUJ.

Autori:  SILVIA FĂGĂRĂŞAN.
 
       
         
  Rezumat:  
DOI: 10.24193/subbhist.2022.spiss.07

Article history: Received 26.04.2021; Revised 05.05.2021;
Accepted 05.07.2021; Available online 30.11.2022.
pp. 111-140

VIEW PDF

FULL PDF

Rezumat: Principala întrebare adresată în această lucrare derivă metodologic din intersecția dintre istoria artei şi istoria medicinei, aşa cum este ea reprezentată de obiectul anatomic: ce văd specialiştii din medicină atunci când privesc o operă de artă ce îşi ia ca subiect corpul uman? În cazul analizat aici, figura medicală este întruchipată de către Victor Papilian, numit în anul 1919 în funcția de şef al Institutului de Anatomie al Facultății de Medicină din Cluj, în timp ce opera de artă prezentată studenților săi este Écorché-ul, executat mai devreme, în anul 1902, de către Constantin Brâncuşi. Istoria Écorché-ului este punctată de controverse în jurul numărului de piese originale şi cópii al acestuia (aflate în Bucureşti, Craiova, Iaşi şi Cluj), în directă legătură cu eforturile instituționale depuse pentru achiziționarea lor (fie de către facultățile de medicină, fie de către academiile de artă). Cu toate acestea, faptul unanim acceptat este că această sculptură funcționează în primul rând ca necesar didactic, indiferent de destinatarul ei (studentul la medicină sau artistul în formare). Prin contextualizarea Écorché-ului lui Brâncuşi în domeniul specific al cunoaşterii anatomice dezvoltate la Facultatea de Medicină din Cluj în al treilea deceniu al secolului al XX-lea, este propus un argument în favoarea naturii sale hibride, în special prin evidențierea intereselor distincte coroborate în crearea acestui obiect anatomic, cu accent pe schimbările declanşate de contextele sale de producție şi distribuție.

Cuvinte-cheie: facultate de medicină, Écorché, Constantin Brâncuşi, Victor Papilian, anatomie, context medical, istoria artei, privire medicală, necesar didactic
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă